Papilloma virus kanser.
În anumite ţări cu venituri reduse din Asia şi Africa, prevalenţa HPV este foarte asemănătoare la femeile din toate grupele de vârstă.
Tipurile HPV 16 şi 18 au fost cele mai frecvente la scară papilloma virus kanser, HPV 16 fiind tipul cel mai întâlnit în toate regiunile. HPV 18 şi ale tipuri oncogene precum 31, 39, 51, 52, 56, 58 şi 59, au avut o prevalenţă similară şi au făcut parte din tipurile cele papilloma virus kanser întâlnite după HPV Femeile infectate cu un tip de HPV dat pot fi co- infectate sau infectate ulterior cu alte tipuri care pot cauza leziuni cervicale.
Dimpotrivă, majoritatea persoanelor infectate cu o formă a virusului HPV nu dezvoltă cancer ca rezultat al acestei infecții pe parcursul vieții. În prezent, există peste de tulpini HPV, infecțiile produse fiind asimptomatice. Dintre acestea, aproximativ 40 afectează zona genitală a femeilor și a bărbaților și se clasifică în două mari categorii: HPV cu risc oncogen scăzut: aceste tulpini cu risc redus de a cauza cancer pot, totuși, provoca alte boli, precum verucile genitale sau negii genitali, cunoscuți sub denumirea științifică de condylomata acuminata ce apar în zona anogenitală, cât și în zona orală.
Nu s - a observat nicio tendinţă papilloma virus kanser în funcţie de papilloma virus kanser. Prevalenţa HPV estimată la bărbaţi a fost maximă la vârste uşor mai înaintate decât la femei şi a papilloma virus kanser constant ă viermi umezeala a scăzut uşor odată cu înaintarea în vârstă.
Cea mai mare prevalenţă s-a întâlnit la bărbaţii HIV-pozitivi care au relaţii sexuale cu alţi bărbaţi. Infecţiile HPV anale sunt foarte traitement papillomavirus laser la bărbaţii care au relaţii papilloma virus kanser cu alţi barbati, şi sunt aproape universal prezente la cei infectaţi cu HIV.
Prevalenţa HPV cea mai ridicată la bărbaţi s—a înregistrat în Africa , în timp ce prevalenţa cea mai scăzută a acestui virus s - a observant la bărbaţii din regiunea Asia — Pacific. Vârsta nu a fost asociată cu un risc de pozitivitate pentru tipurile HPV 6, 11, 16, 18 sau pentru orice alt tip testat.
Cancerul de col uterin asociat cu HPV la femei : Infecţia persistentă cu genotipuri HPV oncogene cu risc crescut este puternic asociată cu dezvoltarea cancerului de col uterin.
Riscul dezvoltării unui carcinom cu celule scuamoase este de aproximativ de ori mai mare după o infecţie cu HPV 16 şi de aproximativ de ori mai papilloma virus kanser după o infecţie cu HPV 18comparativ cu riscul existent la femeile neinfectate.
În timp ce infecţia cu un tip HPV cu risc oncogen crescut este cauza principală pentru aproape toate tipurile de cancer de col uterinaceste infecţii nu cauzează întotdeauna cancer. Majoritatea femeilor infectate cu HPV cu risc crescut nu dezvoltă cancer datorită faptului că majoritatea infecţiilor au o durată scurtă papilloma virus kanser viaţă şi virusul se elimină de obicei spontan în decurs de 2 ani.
Infecţia cu HPV cu risc crescut persistă la femei numai într - un procent mic ; numai o mică parte din aceste infecţii cronice evoluează către precancer papilloma virus kanser din acestea , chiar şi mai puţine vor progresa papilloma virus kanser cancer invaziv.
Video CSID
Numărul de decese cauzate de cancerul de col uterin în întreaga lume în anul este papilloma virus kanser la Programele de depistare implementate corespunzător contribuie la rata scăzută a mortalităţii observată în anumite ţări. Ratele de mortalitate mai ridicate din alte ţări sunt datorate cel puţin în parte unei co-infecţii cu HIV sau cu alte infecţii cu transmitere sexuală ITS.
O analiză sistematică a relevat faptul că incidenţa generală raportată anual pentru bărbaţi şi femei papilloma virus kanser verucilor anogenitale noi şi recurente a fost între şi papilloma virus kanser , cu o valoare medie de5 la Incidenţa anuală medie estimată a verucilor anogenital e noi a fost de la la bărbaţi şi de5 la la papilloma virus kanser.
Infecţia HPV cu diferite tipuri specifice este şi papilloma virus kanser unor cancere ale anusuluiorofarigelui , vulvei, vaginului şi penisului. Ratele de incidenţă ale acestor cancere sunt mult mai scăzute decât cele ale cancerului de col uterin incidenţă globală estimate a cancerului anal de aproximativ 1 lacu 27 de cazuri pe an.
Infecţia cu virusul HPV (Human papilloma virus)
Agentul pathogen Virusul papiloma uman face papilloma virus kanser din familia Papillomaviridae. Virionii nu sunt înfăşuraţi şi conţin un genom ADN dublu papilloma virus kanser catenar. Materialul genomic este închis într -o capsidă icosaedrică ce conţine proteinele structural majoră şi minoră L1 şi respectiv L2. Aceste virusuri sunt de înaltă specificitate pentru ţesuturi şi infectează atât epiteliul cutanat, cât şi pe cel mucos.
Infecţia cu virusul HPV (Human papilloma virus)
Pe baza secvenţei genomice a L1, gena care codează Principala proteină capsidă, au fost identificate şi caracterizate prin analiză moleculară peste de tipuri HPV. Aceste tipuri HPV sunt clasificate în funcţie de potentialul lor de a induce cancer în grupele cu risc crescut şi scăzut. Distribuţia şi prevalenţa acestor tipuri HPV la pacienţii cu cancer evoluează în timp şi sunt în general omogene la scară mondială.
În unele cazuri, infecţia persistentă cu tipuri cu risc înalt poate evolua până la carcinom invaziv la locul infecţieiîn principal pe tractul genital, dacă nu este detectată şi tratată în mod coresp unzător.
Subiecte în Sex
Infecţia persistentă cu HPV este o cauză necesară a cancerului de col uterin. Infecţia persistentă cu Papilloma virus kanser este definită de prezenţa AND - ului HPV de tip specific în probe biologice repetate de papilloma virus kanser a lungul unei perioade de timp , de obicei 6 luni , deşi această perioadă de timp nu este universal acceptată. Infecţiile persistente pot evolua către leziuni intraepiteliale scuamoase premaligneclasificate din punct de vedere histopatologic drept neoplazii intraepiteliale cervicale NIC.
Pentru majoritatea oamenilor, virusul papilomavirus uman HPV dispare de la sine, în mod spontan. Dar pentru alții care nu elimină virusul, anumite tipuri de HPV pot provoca cancere cervicale, papilloma virus kanser și vulvare la femei și cancer anal la bărbați și femei. Alte tipuri pot provoca veruci genitale atât la bărbați, cât și la femei.
Intervalul dintre infectarea cu HPV şi progresia către carcinom invaziv este de obicei de 10 ani sau mai mult. Fundamentul acestei progresii nu este bine înţeles, însă printre condiţiile predispozante şi factorii de risc se numără: tipul HPV — gradul său de oncogenitate; statutul imunitar—susceptibilitate mai mare la persoanele imunocompromise, cum ar fi cele infectate cu HIV sau care urmează tratament imunosupresor; coinfecţia cu alte ITS, cum ar fi herpes simplex, chlamydia şi infecţii gonococice; paritatea numărul de copii născuţi şi vârsta tânără la prima naştere; tabagismul.
Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai întâlnit tip de papilloma virus kanser la femei, şi al şaptelea în general, cu o estimare de Infecţia HPV cu tipuri cu risc scăzut cauzează veruci anogenitale la femei şi bărbaţi condiloame acuminate sau veruci veneriene. Intervalul de timp mediu raportat între infecţia cu HPV tipurile 6 sau 11 şi dezvoltarea verucilor anogenitale este papilloma virus kanser 11 — 12 luni la barbate şi 5 — 6 luni la femeile tinere.
What is HPV? – MedStar Health Cancer Network
Verucile a nogenitale sunt dificil de tratat. În cazuri rare, acestea pot progresa şi pot deveni maligne tumori Buschke-Lowenstein. HPV6 şi HPV11 pot cauza şi o afecţiune rară cunoscută sub numele de papilomatoză respiratorie recurentă PRRîn care verucile se formează pe laringe sau alte părţi ale căilor respiratorii.
Virusul HPV | Infecția cu HPV
În cazuri rare, femeile cu infecţie genitală HPV pot transmite virusul copilului în timpul naşterii. PRR netratată poate deveni grav debilitantă din cauza obstrucţiei căilor respiratorii.
Răspunsul imun după infecţia cu HPV Intervalul de timp mediu dintre infectarea cu HPV şi seroconversie este de aproximativ 8—12 luni, deşi răspunsul imun variază în funcţie de individ şi tipul HPV. Infecţiile HPV se limitează la stratul intraepithelial al mucoasei şi nu induc un răspuns imun viguros. Anticorpii anti - HPV cel mai bine caracterizaţi şi cei mai specifici sunt cei dirijaţi papilloma virus kanser proteinei L1 a virusului. papilloma virus kanser
Infectie genitala cu Human Papilloma Virus (HPV)
Datele disponibile cu privire la posibilitatea ca infecţia naturală cu HPV să inducă protecţie împotriva reinfectării sunt îndoielnice. Se pare că există un risc redus de reinfectare cu acelaşi tip de HPV, însă infecţia nu pare să ofere protecţie imunitară generală sau specifică unui grup contra reinfectării cu alte tipuri de HPV.
Pentru indivizii cu infecţie HPV persistentă, pot trece mai multe luni sau mai mulţi ani papilloma virus kanser ce NIC se dezvoltă şi devine detectabilă clinic.
- Infectie genitala Human Papilloma Virus (HPV)
- Papiloma nasal contagio
În majoritatea papilloma virus kanser, persoanele la care apar leziuni produc un răspuns imun mediat celular IMC efficient şi leziunile regresează. Incapacitatea de a dezvolta un IMC eficient pentru a elimina sau limita sunt necesare pentru a măsura impactul programelor de vaccinare anti-HPV şi depistării cancerului de col uterin.
Ca şi în cazul introducerii oricărui vaccin nou, trebuie avute în vedere dispoziţii pentru monitorizarea post-comercializării, pentru a garanta siguranţa. Investigarea promptă şi riguroasă a oricăror reacţii adverse grave ajută la menţinerea încrederii în programul de imunizare.
Studii multicentrice în ţări cu venituri reduse, referitoare la tinere sănătoase şi populaţii speciale de exemplu infectate cu HIV, adolescenţi subnutriţi, persoane infectate cu malaria endemică ar trebui să furnizeze dovezi suplimentare asupra impactului vaccinului la acele populaţii. Eficienţa costului şi impactul schemelor de vaccinare cu 2 doze faţă de 3 doze în ţările cu venituri reduse şi medii necesită evaluări suplimentare.
