Cancer bucal prezi.

I Noţiuni de anatomie şi fiziologie a colului uterin CAP.

537 675 Tumori Maligne Oro Maxilo Faciale

Cancerul de col uterin CAP. Nursingul ingrijirilor la bolnavii cu ancer de col uterin III. Procesul nursing III. Planul nursing CAP. Partea special a a interventiilor nursing in cancerul cancer bucal prezi col uterin IV. Motivatia lucrarii IV. Obiectivele lucrarii IV. Materiale si metode de lucru IV.

Lotul studiat IV. Cazuri clinice Concluzii Anexe Bibliografie pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : 2 I. El este nemuritor nu pentru că numai el dintre to te creaturile are o voce inepuizabilă ci pentru cancer bucal prezi are un suflet, un spirit capabil cancer bucal prezi compasiune, sacrificiu şi suferinţă.

Sănătatea femeii este fără îndoială bunul cel mai preţ le genitale feminine, care îndeplinesc o funcţie atât de importantă precum perpetuarea s peciei, sunt expuse unor boli, dintre care multe pot fi prevenite prin măsuri şi pra ctici de igienă.

Carcinoma epidermoide oral "El cancer letal" - Abelnep Oficial

Acestea au ca scop pe de o parte asigurarea dezvoltării şi funcţionarii normale a organelor genitale, iar pe de altă parte prevenirea îmbolnavirii lor. La femei, cea mai frecventă localizare a cancerului este la nivelul colului uterin. A pariţia lui are diferite cauze, însă nu orice cancer bucal prezi de col evoluează spre cancer, ace astă evolutie fiind în funcţie de factorii cancer bucal prezi locali sau generali.

Prin tema d e faţă se doreste sa se puna în evidenţă importanţa acestei afectiuni prin acordarea unei at enţii deosebite primelor semne patognomonice.

Întrucât numărul cazurilor noi este în creşter e la femeile tinere este foarte bine de ştiut cancer bucal prezi descoperirea în stadiul său incipient p oate duce la o vindecare completă, prin urmare, aş dori să menţionez că până la apariţia canc lui există suficient timp ca aceste leziuni de col să fie descoperite şi tratate corec t, în felul acesta prevenindu-se apariţia bolii şi agravarea ei.

Mult mai mult decât documente.

Plasan d fiinta umana in centrul preucuparilor nursing-ul presupune implicarea acestuia in luarea deciziilor privind propria sanatate ceea ce inseamna o intelegere si o cunoastere a omului, miracol care este fiinta umana si cancer bucal prezi ales a modului in c are se pot initia si intretine relatii interpersonale, cooperante bazate pe resp ect intre toti membrii echipei de sanatate si cel ingrijit.

In patologia canceru lui de col uterin, manifetarile clinice sunt relativ limitate si deseori necarac teristice. Dar multitudinea si valoarea mijloacelor de investigatie usureaza fo arte mult diagnosticului, faptul devine cu atat mai realizabil cu cat este mai c orecta selectionarea metodelor si intreruperea rezultatelor ca urmare a unei dis cipline de gandire.

Determinismul faptelor clinice, desi imperfect la suprafata este acela care ofera posibilitatea organizarii materialului intr-o schema acces ibila intelegerii.

SFATUL SPECIALISTULUI

Relatiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de mul te ori imprecise sau inexacte de aceea este recomandabil ca interogatoriu sa fie metodic si insistent precizand debutul, conditiile de aparitie, caracterele, va riatiile si evolutia acestor simptome.

C unoaşterea sarcinilor ce-i revin în îngrijirea bolnavilor pre si postoperator Cunoaştere a stilului de viaţa, a condiţiilor de trai şi de muncă, a efectelor asupra stării de sănatat e.

Educarea femeii cu privire la regimul de viaţă Identificarea problemelor de depen denţa si stabilirea diagnosticele de îngrijire nursing la pacientele cu afecţiuni ginecologice Organizarea activităţii de Planning familial Urmărirea şi notarea in foaia de temperatură a funcţiilor vitale şi vegetative Utilizarea rezultatelor evaluării pentr u identificarea prioritaţilor în îngrijirea pacienţilor şi clasificarea unui plan al tutur or activităţilor de îngrijire Noţiuni generale cancer bucal prezi anatomie şi fiziologie Anatomia aparatului genital feminin Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin şi aparatul genital masculin.

Aparatul genital cancer bucal prezi este alcatuit din organele genital s i glandele anexe. Organele genitale la femeie se află aşezate în excavaţia pelvină.

La ele deosebim două feluri de organe: Organe genitale externe vulva Organele genitale interne: - Ovar. În jurul orificiului de deschidere vulvară se gasesc o se rie de formaţiuni: Orificiul extern al uretrei — meatul urinar; Aparatul erectil for mat din clitoris şi labiile mici; Orificiul vulvar şi clitorisul sunt mărginite latera l de labiile mici, care fac şi ele parte din aparatul senzoroerectil.

Între labiile mici si himen se găsesc orificiile glandelor Bartholin cu rol în secreţia lichidului m ucoid lubrefiant. Ovarul Este un organ pereche, glandă sexuală, în care se produc elementele sexuale numite ovu le şi hormonii sexuali, asezat în micul bazin, de o parte şi de alta a uterului şi fixat de ligamente largi; este de mărimea şi aspectul exterior sâmburelui de piersică.

Are fo rma unei migdale cu lungimea de cm şi o greutate de g. La femeia adultă are culoarea roşiatică, iar pe suprafaţă prezintă cicatrici având aspectul sâmburelui de piersică rezintă 3 straturi: 1. Stratul epitelial de acoperire. Stratul cortical, îndeplinind atât funcţia endocrină, cât si pe cea gametogenă, este form at dintr-o stromă conjunctivă în ochiurile căreia se află unele vezicule — foliculii de Graa f — drept unităţi histomorfofuncţionale principale.

Stratul medular profund, un amest ec de vase, nervi, fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv. Trompele uterine Trompele uterine Fallope — sunt reprezentate de : - Salpinge - Tube - Trompa Fallo pe Constituie un organ pereche, cilindric, oviduct şi spermatoduct, cu o lungime d e cm prezentând un epiteliu intern submucoasă — mucoasă cudat şi ciliat, cancer bucal prezi strat muscular cu fibre longitudinale şi circulare şi un strat conjunctiv adventiceal la e xterior.

Este un organ mic, median, musculo-cavitar nepereche, uşor turtit anteroposterior şi flectat înainte. În interiorul uterului se află cavitatea uterină mai larga la nivelul corpului uterin, care se îngustează prog resiv spre col unde formează canalul cervical. Dimensiunile uterului sunt diferite. Tunica musculară sau miometrul formată din fibre musculare ne tede dispuse radiat, spiralat şi longitudinal. Tunica mucoasă sau endometrul cancer bucal prezi di ferită la nivelul corpului şi colului uterin.

Încărcat de

Endocolul înveleşte colul uterin şi este for mat dintr-un epiteliu prismatic cu puţine glande, dar mai dezvoltate. Endometrul căp tuşeşte cavitatea interioara a uterului delimitând o cavitate virtuală ce comunică cu orif iciile inerne ale celor doua trompe şi prin acestea cu cavitatea peritoneală, şi pe de altă parte cu orificiul unic cervical, şi prin acesta cu vaginul.

În cazul în care se suspectează o complicaţie cauzată de infecţia cu Klebsiella, cum ar fi pneumonia, de exemplu, medicul poate recomanda teste imagistice — radiografia pulmonară sau tomografia computerizată — care pot evalua cancer bucal prezi de sănătate a plămânilor şi pot ajuta astfel la stabilirea unui tratament corect.

Mijloacele de fix are Mijloacele de fixare ale uterului cancer bucal prezi numeroase şi de valoare diferită; artific ial, ele sunt clasificate în trei grupe: Mijloacele de suspensie — asigură menţinerea ut erului în poziţie fiziologică reprezentate fiind de ligamentele rotunde, ligamentele l argi, cât şi graţie presiunii cancer bucal prezi a viscerelor abdominale şi presiunii scăzute di n cavitatea peritoneală.

Ligamentul rotund al uterului este un cordon fibromuscula r care porneşte de la partea antero-laterală a coarnelor uterine, de deasupra şi înainte a trompei lui Fallope; se îndreaptă spre orificiul profund al traiectului inghinal, parcurge canalul respectiv, iese din orificiul inghinal superficial şi se înseră pe pu bis, muntele lui Venus şi în grosimea labiilor mari. Ligamentele rotunde au o lungim e de cm în funcţie de împrejurarea hormonala.

Descriptiv, ligamentele late prezintă două feţe şi patru margini: Faţa anteroinferioară — este constituită din prelungirea peretelui perito neului către peretele pelvin. Faţa posterioară — este cancer bucal prezi de cancer bucal prezi care se cancer bucal prezi de pe faţa posterioară a corpului uterin către peretele late ral al pelvisului.

La acest nivel se implantează ovarul care împreună cu ligamentul tu bo-ovarian şi utero-ovarian, determină aripioara posterioară, ovarică cunoscută şi sub numel e de mezovarium.

Marginea medială — corespunde marginii laterale uterine; este groasă şi alcătuieşte hilul cancer bucal prezi, deoarece la acest cancer bucal prezi se află ţesut celular grăsos, vasele şi nervii uterini; toate aceste elemente cuprinse între cele două foiţe ale ligamentelor late constituie mezometrium.

Marginea laterală — este parietală; cele doua foiţe cancer bucal prezi neale ale ligamentului lat se continuă cu peritoneul parietal pelvin şi prezintă două di viziuni: segmentul liber situat în partea superioară şi segmentul fix care este lipit de peretele lateral al pelvisului.

Marginea superioara — este libera şi conţine trompa uterină, care determină un fald peritoneal, numit meyosalpinx, aripioară sau tubară, ca re are formă triunghiulară, cu varful îndreptat spre conul uterin şi baza laterală al cărui segment liber al marginii laterale a ligamentului lat.

Ligamentul lombo-corpo-ut erin — constituie un ansamblu de fibre care provin de la ligamentul lomboovarian, trec prin mezosalpinx şi se continuă cu ligamentul uteroovarian; în acest fel se reali zează o formaţiune unică care fixează coarnele uterului de regiunea lombară.

Vascularizaţia uterului. Uterul este hrănit de artera uterină, ramură a cancer bucal prezi iliace interne; ea dă a rterele inelare din care se desprind arterele radiare cancer bucal prezi pătrund în grosimea miome trului urmând dispoziţia fibrelor musculare radial-spiralate.

Venele drenează în final în vena iliacă internă. Limfaticele se varsă în ganglionii lombari, ganglionii inghinali su perficiali, ganglionii iliaci interni şi externi şi ganglionii sacraţi.

Inervatia uter ului este dată de ramuri din: Plexul utero-vaginal Plexul ovarian Examinarea corpu lui şi colului uterin se face prin tuşeu vaginal combinat cu palparea bimanuală. Vagin ul Vaginul este un organ muscular singular, median, tubular, făcând legătura între vulvă şi uter pe care se inseră în jurul colului; are o lungime de cm, diametru de 2,5 c m. Canal turtit anteroposterior cu o faţă anterioară în raport cu vezica şi uretra şi o faţă terioră în raport cu rectul.

Porţiunea de inserţie superioară este mai largă, formând aşa num l fund de sac vaginal. Inserţia inferioară, vulvară, este operculizată de o membrană numită himen, la rândul ei cu orificiul de scurgere a menstruţiei la virgine.

Interiorul va ginului este tapetat de o mucoasă cu creste transversal cu celule mucosecretante l ubrefiante. Fiziologia aparatului genital feminin. Ovarul, glandă sexuala feminină, are funcţia dublă cancer bucal prezi şi endocrină. Tuba uterină are rol de conducere a ovulelor de la suprafaţa ov arului până în uter şi a spermatozoizilor din uter în întâmpinarea ovulului; ea, reprezintă, asemenea.

Locul unde cancer bucal prezi loc fecundarea. Uterul are rolul să primească din tubă ovulul fecundat oulsă-l hrănească ţi să-l expulzeze la sfarşitul sarcinii; Vaginul reprezintă o ganul de copulaţie al femeii, având rolul de a primi penisul în actul sexual. Aparatul erectil are rolul de a declanşa erec ia la femei şi, în sfârşit, să participe cu alte zone a e mucoaselor genitale, la declanşarea orgasmului. Funcţia exocrină a ovarului: Este re prezentată de producerea celulelor sexuale numită ovogeneză şi de expulzarea ovulului cancer bucal prezi tur în trompa uterină numită ovulaţie.

Din ovocit se va forma ovulul şi celulele periferic e, denumite celule foliculare. Foliculii primordiali în timpul vieţii sexuale ajung la maturitate câte unul pe lună. Presiunea lichidului folicular şi acţiunea unor fermenţi, legate de ciclul menstrual, determină ruperea foliculului şi expulzarea ovocitului — fenomen care poartă numele de ovulaţie.

După expulzarea din folicul, ovocitul devine m atur şi pătrunde în trompa uterină, în vederea fecundării.

  • Tumori Maligne Oro Maxilo Faciale
  • Organe de simt by Anca Maria on Prezi
  • Carcinoma da papilloma virus
  • Giardia paraziti kopek
  • Symptoms of hpv virus without warts

Dupa ovulaţie se formează în ovar, ul galben care produce hormonul progesteron, un alt hormon ce intervine în funcţia g landelor sexuale feminine. Cancer bucal prezi ovulul este fecundat şi transformat în ou zigotcor pul galben se dezvoltă, rămânând în stare de funcţiune, timp de peste luni, în perioada s rcinii; spre sfârşitul sarcinii, după luna a 6-a involueaza rapid şi se transformă într-un ţe ut fibros. Zigotul se fixeaza în mucoasa uterină prin fenomenul de nidare.

Nefecunda t, ovulul se elimină cu menstruaţia, iar corpul galben involuează rapid zile. Dezvoltarea foliculului şi a ovarului se face sub influienţa foliculo-stimulinei cancer bucal prezi dusă de hipofiză. Funcţia endocrină a ovarului: Această funcţie constă în secreţia hormonilor ogeni şi progestaţionali.

Я вижу, что возле них написаны какие-то названия, только вот ничего не могу разобрать. -- В прежние времена там, наверное, было внутреннее освещение,-- задумчиво проговорил Хедрон.

Он внимательно прослеживал взглядом линии под ногами, отходящие к стенам камерны, в cancer bucal prezi они находились. -- Так я и. -- внезапно раздался его возглас.

Hormonii estrogeni sunt secretaţi de celulele interstiţiale al e foliculului în prima parte a ciclului menstrau. Hormonii progestaţionali — progester onul etc.

Progesteronul pregăteşte mucoasa cancer bucal prezi pentru implantare a ovarului. Dacă ovarul a fost fecundat, asigură dezvoltarea oului şi formarea placent ei. Hormonii ovarieni Influienţează o serie de funcţii ale organismului şi determină carac terele sexuale primare la femei, maturizarea ovarelor, uterului şi vaginului.

Regl ează activitatea organelor sexuale, care trec prin trei perioade legate de ciclul menstrual: - De cancer bucal prezi - De maturitate sexuală - De menopauză. Determinarea carac terelor sexuale secundare la femei: - Forma corpului 11 Dezvoltarea glandelor mamare Păstrarea unei voci subţiri prin rămânerea în stadiul de dez voltare infantilă a laringelui Determină psihicul şi cancer bucal prezi specific.

Ciclul vital al ovarelor Hormonii ovarieni intervin în reglarea activităţii ciclului v ital al ovarelor care are trei perioade mari. Între ani, cu variaţii extreme înt re 10 si 18 ani, reprezintă şi perioada dintre copilărie şi adolescenţă; ea coincide cu prim a menstruaţie care se numeşte menarhă şi este însoţită de o serie de modificări specifice: riţia caracterelor sexuale secundare - Dezvoltarea sistemului pilos în regiunea pubi ană şi axilară - Dezvoltarea organelor de reproducere ovar, uter, vagin - Creşterea de osebită a organelor mamare - Intensificarea instinctului sexual - Apariţia menstruaţie i - Capacitatea de reproducere prin actul cel mai bun tratament oxiuri adulti şi prin aceasta posibilitatea fec cancer bucal prezi şi a gestaţiei.

Perioada de activitate sexuală gonadică normală durează aproximativ de ovulaţii, adică de ani; este perioada în care organismul femeii se dezvol tă complex, perioada de fecunditate intensă, caracterizată prin cicluri menstruale lun are. Ciclul menstrual se desfăşoară în trei faze — durează în medie 28 de zile: Faza menstrua sau menstruţia propriu —zisă care apare în ultimele zile ale ciclului şi durează aproximativ 5 zile, se datoreşte lipsei de progesteron; degenerarea corpului galben determină d escuamarea mucoasei cancer bucal prezi şi hemoragia.

Faza proliferativă sau preovulatorie durea ză 7 până la 10 zile, ovulaţia având loc între a 6-a şi a a zi a ciclului menstrual. Faza rogestaţională sau secretorie pregravidică durează în medie 14 zile; în această fază are lo ormarea corpului galben şi secreţia progesteronului.

Perioada de climacteriu apare în jur de 50 de ani la femei. Se caracterizează prin involuţia organelor genitale — uter, ovar, atrofia glandelor mamare, tulburări ale activităţii menstruale. Se termină cu men opauza când cancer bucal prezi ovariană încetează. Aceste modificări ciclice vitale sunt determin ate de atrofia senilă a ovarului, nu de atrofia hipofizei.

Deosebim următoarele anom alii mentruale: - Hipomenoreea — cantitatea prea redusă de sânge. Durerile abdominale sunt însoţite de cefalee, tahicar die, greţuri, vărsături, irascibilitate. Metroragia — este o hemoragie absolut neregulată, provenită din cancer bucal prezi unei mucoase bol nave în urma inflamaţiilor sau în cazul tumorilor uterine fibrom uterin, cancer.

Reglarea secreţiei hormonilor ovarieni Se face pe două cai: pe cale umorală, pe cale n ervoasă. Reglarea umorală: Secreţia de estrogeni este stimulată de hormonul foliculo-sti mulant hipofizar, când scade concentraţia hormonilor estrogeni din sânge.

Excesul de h cancer testicule ldh estrogeni inhibă secreţia de hormon foliculostimulant, dar excită hipofiza în pro ducerea hormonului luteinizant. Hormonul luteinizant stimulează formarea corpului galben cancer bucal prezi, în consecinţă, intervine în secreţia de progesteron. În acelaşi proces de stimular un rol important îl are şi hormonul lactogen hipofizar.

Leucoplazia este consideraM leziune cu de malignizare. Cand ida ca talizeaza oroducerea de nitrozamine cu caract er carcinogen. Se clinic pr in de pete albicioase are nu se pot ndeparta prin racl aj superficial. Se asociaza adesea cu leucoplazia sau letKoplazia patata, fiind dificil de cancer bucal prezi d. Uchenul plan.

Reglarea nervoasă: Dacă aproape toate papilloma virus cancer bucal prezi contagioso per luomo ciclului menstrual depind de hormonii gonadotropi hipofizari, s ecreţia acestora se află sub influienţa stimulilor nervoşi. Hipotalamusul este zona subc cancer bucal prezi care transmite stimuli nervoşi la hipofiza anterioară.

La nivelul unor centri hipotalamici se formează o substanţă precursoare hormonului gonadotrop foliculostimul ant, care ar fi transportată ulterior pe cale sanguină în hipofiza anterioara. Hipotal amusul nu intervine în secreţia de prolactină.

Citițiși